sâmbătă, 9 noiembrie 2013

Scrisoarea lui Dorel către văru Costel despre un experiment natural științific



Scrisoarea lui Dorel către văru Costel despre un experiment natural științific


Dragă Costele,


Sunt eu, adică știi, văru Dorel. Costele, nu m-am putut abține să nu-ți scriu. Trebuie, fiincă ce am să-ți spun, trebuie să mă sfătui cu cineva, cel puțin la fel de deștept ca tine, fiincă singur s-ar putea greși. Am descoperit ceva, absolut de fantastic, nu e SF, este de-a dreptul SF, dar adevărat. Știi că acu circa șase luni am fost cu Maricica la Supermarchet și ei îi plac biscuiții ăia ... ăia de ți-am dat și ție, când m-ai vizitat ultima dată, că terminasem crenvurștii. Ai mâncat cu iaurt ? Da, ăia ! Din Italia , cu rozmarin. De aia e pe placul lui Maricica, că ea a mâncat din ăștia acolo, și cu rozmarin îi aduce aminte de Italia. Deci, stai să vezi ! Pleacă Maricica la servici și ia la pachet, ce crezi ? ... biscuiți !  ... că-i găsise proasta pe ultimii, și vezi că nu e proastă ! în fund, în dulap, biscuiții din ăștia. La ora mesei se duce ea să mănânce. Desface pachetul de biscuiți și ia o gură. Când ia o gură, vede un gândăcel mic și negru. Până aici, normal, nu ? De ce zic SF ? Păi, gândăcelul era viu, Costele ! Cum mă vezi, și cum te văd, așa umbla gândăcelul. Maricica, știi că-i minuțioasă, a vărsat tot din gură. A avut noroc, sau noi am avut noroc, c-ai să vezi mai departe de ce . Nu mestecase nici unul. S-a uitat la tot pachetul și a mai găsit. Mulți ! Toți negri și vii. De unde Costele, gândăcei vii ? Asta e problema ! Era biscuiții cu ouă de gândăcel dinainte ? Păi, nu au fost copți în cuptor cu toții ? Deci, dacă era de dinainte , mureau oule la copt, la temperatura focului. E sigur ! Au fost după ? După împachetare, nu putea să intre femeia de gândăcel, că e ermetică, să depună oule.  Logic, nu ? Până aici !  Este oare atunci posibil ca oule de gândăcei să fie microscopic de mici, mai mici ca porii microscopici din celofanul cu care erau înveliți biscuiții, și așadar prin osmoză, din aer, să fi pătruns mai târziu ? Nu cred. Nu era cine știe ce celofan și nici gândăceii nu erau chiar așa de mici. Deci, cumva, astfel se pune problema : din materia de biscuiți, care e anorganică, în condiții relativ bune de mediu, adică au stat la mine acasă, în dulap, în fund, cum ți-am zis, la întuneric, au ieșit materie organică conștientă, adică cu cap și picioare. Eee ? Nu-i SF adevărat ? Adică s-a demonstrat că din anorganic a ieșit ceva viu, și nu orice viu, mă-nțelegi, că ești deștept, adică nu un virus sau un microb, ci vietate vie, conștientă. Într-un cuvânt : gândăcei ! Dacă reușim noi doi să demonstrăm științific asta, Costele, ne așteaptă un premiu pentru știință, sau chiar biologie sau medicină. Trebuie doar să repetăm ca pe un experiment repetabil ceea ce s-a-ntâmplat cu pachetul de biscuiți, adică să dăm naștere la gândăcei, în aceleași condiții de mediu și spațiu. Deci de aceea propun, ceea ce se și impune, ca experimentul să aibă loc tot la mine acasă, în același dulap, în fix același loc, adică în fund, la întuneric. Cred că ai să fii de acord, că în aceleași condiții, trebuie să luăm aceiași biscuiți cu rozmarin . Nu are rost acum să ne hazardăm, și să luăm biscuiți numai cu sare, sau știu eu ? ... cu ovăz, sau altceva, fiincă trebuie să iasă și aceiași găndăcei mici și negri . Pentru acuratețea științifică trebuie să știi dinainte că am păstrat gândăcei din ăștia mici și negri, atât vii, într-o cutie de plastic, în care am dat câteva găurele ca să se poată respira, cât și morți, pe o bucată de vată pusă-ntr-o cutie de chibrituri, binențeles goală. Nu se știe niciodată dacă e nevoie sau dacă vom fi întrebați, și sigur vom fi întrebați, deci era nevoie. Asta ca să știi ! Pe ăia vii îi hrănesc cu făină de grîu, nu din Italia, da tot așa cu făină superioară, din care era și biscuiții. La noi, mama le zicea și făină 3 nule, adică știi, 3 zerouri avea pe pungă făina, și era mai mult pentru cozonaci. Acum dacă ne iese, mai târziu putem să ne extindem și să complicăm puțin experimentul, adică să lăsăm tot așa ... da altfel de biscuiți. Maricica mi-a propus de exemplu să fie biscuiți cu ciocolată. Vrea să știe ea ce gânganie poa să iasă din ăștia cu ciocolată . Mofturi, Costele ! Mofturi de femeie ! Da fiincă ea găsit gândăceii în biscuiți și mi i-a arătat și mie, de unde mi-a venit astfel ideea, n-am putut s-o refuz ! Te rog să-nțelegi și să accepți ca la un moment dat să fie și cu ciocolată. Ei, nu e SF ? Tu-ți închipui acum de ce e în stare să producă un meteorit ? Adică, tu îți dai seama că cu experimentul nostru cu biscuiți se pune într-o adâncă discuție posibilitatea, care nu mai e  acum chiar așa de extravagantă,  că viața pe Terra e de la meteoriți. Adică suntem extratereștri de fapt și de drept ? Nu are dreptate NASA să izoleze tot ce vine din spațiul cosmic ? Că uite ce-a putut să iasă numa de la un pachet de biscuiți cu rozmarin ? Cre că filmele astea cu Alien, nu e chiar așa de diversis, și știu ei ceva , sau chiar bănuie la NASA , dar e secret ca să ni se poată spune, să nu ne sperie și să fie anarhie. De aceea și eu te rog să nu mai spui la nimeni, să nu știm adică decât noi doi și Maricica, de ea oricum n-am putut să ascund nimic, că mi-am adus aminte acuma că biscuiții ăștia de fapt, eu i-am ascuns acolo, în dulap, în fund, adică mai la dos, să nu dea de ei, și după cum vezi tot i-a găsit acolo, în întuneric . A dracului muiere mi-am mai luat ! Da tot răul spre bine că uite ce-a ieșit ! Garantez, Costele, că de la descoperirea penicilinei de pe un cartof mucegăit, nu va mai fi o asemenea descoperire de mare, ca a noastră. Hai să trăiești, și să ne punem pe treabă pentru un bun sfârșit cu laudatio ! Aștept vești bune de la tine !


P.S. Am uitat să-ți spun, că biscuiții ăștia cu rozmarin erau expirați de patru luni când i-a luat Maricica la serviciu, pentru consum. E posibil ca și tu să fi mâncat la mine tot, pardon ... expirați ! ... așa că sfatul meu e să-ți faci un examen coproparazitologic, și să ne ierți dacă se găsește ouă de ceva și la tine-n scaun. N-a fost cu nimic intenționat. Nu te speria ! Dacă elimini ceva, oricum sunt morți, că în mațe nu e oxigen, sau cel puțin așa cred, că de aia am făcut  găurele la cutia în care țin gândăceii vii, ca să se respire ! Te pup ! 
Și încă o dată, nu fi supărat !



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu