luni, 6 mai 2013

Ezoteric, 1, Sămânța



M-am născut a doua oară .
Nu dintr-o mamă,
ci prin Adevărul
din mine însumi .
În inima mea 
atunci
o sămânță a murit
și sufletul mi s-a-nălțat
și mi-a zâmbit
a floare .
Tu ai mirosit-o
și mi-ai spus fără vorbe :
„ Ce frumusețe ai putut să naști ! ”
Nu mi-ai spus că floarea
se va transforma și ea
într-un fruct .
Eu am așteptat
și nu mi-a mai fost frică
să o las să moară
pe drumul de la- nceput
al seminței .
„ O, ce fruct frumos și plăcut ! ”
ai strigat .
„ Să-l mănânc Doamne  ? ”
am întrebat .
„ Mănâncă-l, Adame !
E fructul din Pomul Vieții,
din Paradisul
pe care prin mâinele Mele
l-ai născut . ”
Ce umilă sămânță
are sufletul , Doamne !
Adânc
l-am aflat,
atunci când
blând
mi Te-ai dat.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu