sâmbătă, 1 decembrie 2012

Maestrul, supranumit Cel fără nume, 38



LXI.                   Despre defecte și virtuți

Un bărbat, trecut de prima tinerețe, veni la Maestru .
-         Maestre, ce ar trebui să fac ? Nu mai sunt chiar așa de tânăr ... Aș dori o schimbare în viața mea și simt că acest lucru se poate întâmpla, doar schimbându-mă chiar eu însumi . Cu ce ar trebui să încep, ca să evoluez pe calea spiritualității ?
-         Privește în interiorul tău și cunoaște-ți defectele .
-         Dar cum aș putea să-mi recunosc singur defectele ?
-         Întoarce-te în trecutul tău cu sinceritate și inima îți va povesti de greșelile tale . Dacă vei fi sincer, defectele tale vor ieși la lumină, precum uleiul la suprafața apei . După ce le vei cunoaște, renunță la ele .
-         Și apoi ?
-         Apoi, întoarce-te din nou spre tine și cunoaște-ți virtuțile . Știu, vrei să mă întrebi acum, cum le vei recunoaște . Tot în trecutul tău va trebui să privești. Sunt cele care ți-au adus fericire în viață . După ce le vei cunoaște, va trebui însă să renunți și la ele .
-         Să renunț la virtuți ?
-         Da, dar nu în sensul în care crezi tu acum . Trebuie să renunți la fructele virtuților tale, pentru că ele nu-ți aparțin ție . Astfel, nu vei mai avea nimic care să te țină legat de lumea aceasta .
-         Și apoi ?
-         Apoi, nu-ți va mai rămâne decât să faci bine în jurul tău .
-         Bine ?! Și cum voi reuși asta ?
-         Nu purta această grijă ... Vei ști !  Dacă vei face ce ți-am spus, vei lăsa Divinul să se manifeste în faptele tale, pentru că nu se poate realiza acest lucru, fără să fii parte din El .









LXII.                 Cel mai drag loc



Unul din discipoli îl întrebă pe Maestru :

-         Maestre, ne-ați arătat lacul din apropierea mănăstirii, apoi cascada, ne-ați dus la ocean, am fost împreună în livada cu cireși în floare ... Unde vă este mai drag să mergeți ? Unde vă place cel mai mult ?
-         Când merg să văd lacul, și ajung la lac, constat că cel mai mult îmi place acel loc. Când ajung însă la cascadă, observ că cel mai drag loc inimii mele, e de fapt, la cascadă . Însă, mai mult decât atât, când mă plimb pe malul oceanului, îmi zic, că acolo îmi place cel mai mult să merg, și nu aș vrea să crezi că sunt confuz sau nehotărât, dar cel mai minunat loc e livada cu cireșii ei în floare ... Una peste alta, lăsând de-o parte toate locurile de care am pomenit, aș vrea totuși să-ți spun, că cel mai drag loc mie, îmi este, fără nici o tăgadă , cel unde sunt acum .


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu