miercuri, 12 decembrie 2012

Maestrul, supranumit Cel fără nume, 42



LXVI.                   Clopoțelul



Maestrul avea un clopoțel de argint . Din când în când, discipolii îl vedeau cum lua clopoțelul și suna din el. Într-o zi, unul din discipoli nu își mai putu stăpâni curiozitatea și îl întrebă pe Maestru :

-         Iertați-mă Maestre, dar nu-mi pot rupe mintea de la clopoțelul din care sunați . Rogu-vă, spuneți-mi ce e cu el !
Maestrul îi zâmbi.
-         Este un clopoțel magic, care îmblânzește și cei mai fioroși tigri . Când sunt mulți și flămânzi sunt foarte greu de stăpânit, mai ales când au găsit și ceva carne .
-         Maestre, dar aici nu sunt tigri, îi răspunse nedumerit discipolul .
-         Aici nu, dar în capul meu, da ! Dacă ai fi avut și tu un clopoțel ca al meu, nu ai mai fi fost așa de curios să afli ce e cu el . Din acest motiv ți-l dăruiesc .

Și zicând astea, Maestrul îi întinse discipolului clopoțelul .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu