sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Maestrul, supranumit Cel fără nume, 26



XLIV.                   Despre superficialitate


Din satul apropiat mănăstirii, veniseră mai mulți tineri la Maestru.

-         Am să vă spun o poveste, le spuse acesta . Un om avea o fată frumoasă, pe care dorea să o mărite . Doi tineri au venit să o pețească . Primul tânăr i-a zis tatălui :
-         Nu sunt frumos și nici bogat, dar sunt un om bun  și o voi iubi toată viața pe fata ta .
Al doilea tânăr i-a zis tatălui :
-         Sunt frumos și sunt și bogat . Numai eu o pot face fericită pe fata ta.

Tatăl a dat fata celui de-al doilea pețitor .  După căsătorie, la scurt timp , a venit o furtună și celor doi le-a ars casa un fulger . Apoi a urmat o vară secetoasă și pământul nu a mai rodit. Vitele lor au baut apă dintr-un loc nesănătos, s-au îmbolnăvit și au murit . Ca să-și plătească datoriile au trebuit să-și vândă pământurile . Au ajuns foarte săraci, iar tânărul s-a apucat de băut și a început să o bată pe fată, acuzând-o că i-a adus ghinionul în casă. 
Primul tânăr, cel care a fost respins, a suferit un an, dar apoi s-a căsătorit cu altă fată . S-au bucurat unul de altul, au prosperat și au trăit fericiți într-o casă cu mulți copii. 

Bogăția adevărată e în sufletul omului, și acolo e și frumusețea sa . Tot ce e în afara lui, e superficial și supus timpului necruțător . Alegeți iubirea în locul fericirii aparente , fiindcă doar unde este iubirea, se află și adevărata fericire .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu