vineri, 5 octombrie 2012

Maestrul, supranumit Cel fără nume, 9



XVI.                   Tu !


Un tânăr, care dorea să apuce pe calea Maestrului, îl  întrebă pe acesta :

-         Ce se află la începutul acestei căi ?
-         Tu !  răspunse Maestrul .
-         Și la sfârșitul ei ce se află ?
-         Tot tu  !
-         Atunci  Maestre, de ce să mai apuc pe această cale ?
-         Fiindcă la sfârșit , dacă te vei fi străduit de ajuns, vei ști cine ești !


XVII.                 Haznaua


Odată, la curtea mănăstirii ajunseră doi tineri .  Maestrul îi primi pe amândoi și după ce află de dorința lor de a rămâne în preajma sa și a învăța Calea,  le spuse :
-         Bine . Acum însă, avem mare nevoie de cineva care să curețe haznaua .
Unul din tineri se oferi pe loc . Celălalt se alătură discipolilor .

 Și asta fu tot.

După un timp , Maestrul văzu o schimbare pe fața celui care se oferise să curețe haznaua și-i spuse :
-         Tu vei sta de acum lângă mine .
Și-i adună pe toți discipolii tineri și îi întrebă :
-         Avem nevoie de cineva care să curețe haznaua . Cine se oferă ?
Cel de-al doilea tânăr, văzându-l pe cel cu care venise odată la mănăstire, că ajunsese lângă Maestru, se oferi el pentru această muncă .

Și asta fu tot.

Tânărul a curățat haznaua mănăstirii până într-o zi, când ... o părăsi .

Și asta fu tot .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu